Antichitatea – Partea a 5-a - Arta Romana

Situata in partea peninsulara a Italiei pe valea Tibrului, Roma a fost la inceput republica.

Romanii fiind pentru o perioada un simplu popor, nu foarte dezvoltat care urma sa imprumute foarte multe influente de la popoarele pe care avea sa le cucereasca.

In anul 31 i.Hr, dupa victoria lui Octavian ( 27i.Hr – 14d.Hr), la vremea aceea, asupra Cleopatrei si a lui Antoniu, republica devine Imperiu iar Octavian isi schimba numele in Augustus.

Statuie a lui Augustus

Ca o paranteza destul de importanta in dezvoltarea urmatoare a societatilor umane, in anul 250 d.Hr, romanii incep o persecutare mai acuta a crestinilor. Aceasta perioada urma sa fie incheiata de Constantin Cel Mare, impins de mama lui Elena, in anii 306 – 337 d.Hr prin crestinarea Romei.

Augustus a cultivat un stil clasic grecesc, in perioada domniei sale arta romana se asemana foarte mult cu cea greaca dar si cu cea etrusca, acestea 2 fiind elementele din care se compunea si urma sa se dezvolte arta romana. In perioada Imperiului se dezvolta stiluri proprii precum busturile, reliefurile istorice si sarcofagele cu reliefuri.

Din punct de vedere cultural insa, Roma a ramas provincie elenistica.

Romanii au fost primul popor care a construit teatre, circuri, amfiteatre, terme (baile romane) si boblioteci pentru educatia si distractia maselor. Nu s-au axat pe constructia de temple, acestea erau mici, rectangulare si inaltate pe un podium de piatra. Cel mai mare si mai cunoscut este Pantheonul – Templul tuturor Zeilor.

Au adoptat din arta greceasca cele 3 ordine ale arhitecturii (Doric, Ionic si Corintic), numeroase tipuri si planuri de constructie, pictura in fresca, metoda reprezentarii personajelor in sculptura etc. Tot datorita contactului cu Grecia au asimilat coloanele impodobindu-le mai ales cu capiteluri corintice. De la etrusci au preluat bolta in semicerc pe care nu o cunoasteau nici grecii si care a fost adusa din orient.

Bolta se va dezvolta si diversifica si va deveni bolta in leagan sau cupola apoi multiplicandu-se in arcade, forma ce se va raspandi in tot Imperiul.

Construiau edificii civile precum circuri pentru curse formate dintr-o pista in jurul unei sire (spina) impodobita cu basoreliefuri si statui, si gradene pentru spectatori.

A aparut basilica, cladire folosita ca sala de conferinte sau palat de justitie si arcul de triumf care se ridica in onoarea unui general invongator.

Terma, cladire foarte raspandita in Roma, gazduia bai publice, Sali de gimnastica, Sali de masaj si chiar si biblioteci.

Amfiteatrele erau teatre inchise, in forma de elipsa destinate jocurilor publice si luptelor de gladiatori.

Terminand epopeea cu bijuteria coroanei arhitecturii romane, Coloseumul.

 Coloseumul

Casele romanilor se deosebeau de cele ale grecilor prin atrium – curte interioara avand in mijloc un put sau o fantana si de jur imprejur camere de locuit.

Aportul etrusc a fost fundamental in arhitectura si nu numai, celebrul simbol al Romei, „Lupoica” fiind o sculptura imprumutata tot de la ei.

Lupoaica

In sculptura s-au axat mai mult pe basorelief si mai putin pe ronde-bosse. Temele alese erau unele mitologice sau alegorice sau erau reprezentari ale unor fapte istorice sau militare. Anatomia corprurilor era redata cu multa abilitate insa realismul roman a reusit sa depaseasca idealismul grecesc. Astfel sculptura romana se diferentiaza de cea greaca.

Din sec. 2d.Hr sarcofagele in marmura erau cel mai important gen de sculptura romana.

Sarcofagul ludovisi

Ca si in Grecia pictura se bucura de un statut asemanator cu cel al sculpturii, oferind detalii importante despre viata de zi cu zi a cetatenilor.

Cca 435 – 390 i.Hr apare pentru prima oara pictura cu lumini si umbre.

Romanii incearca sa creeze un efect tridimensional folosing culori impure, degradeul si perspectiva.

Batalia de la Issos (Pictura descoperita in urma excavarilor orasului antic Pompei)

Pictura romana nu a rezistat prea bine in timp, in mod ironic s-au pastrat cele existente in orasele acoperite de eruptia Vezuviului (Pompei, Herculaneum).

Detalii despre cele 2 orase se cunosc mai mult dintr-o relatare a lui Plinius cel tanar, care locuia în vestul Golfului Neapole atunci cand a erupt Vezuviul.

O arta preferata de romani este mozaicul, inventie greceasca a capatat o utilizare deosebita in timpul Imperiului.

Romanii nu aveau gust pentru arta, apreciau arhitectura si toate celelalte mai mult ca tehnica, considerand arta o frivola, un atentat in traditionala austeritate.

Articolul urmator: Antichitatea – Partea a sasea „Arta Chinezeasca”