Antichitatea – Prima parte.
Antichitatea ca intreg, reprezinta una din cele mai importante perioade.
Incepand in jurul anului 3000 i.Hr. odata cu inventarea scrierii cuneiforme, se termina in jurul anului 476 i.Hr., odata cu caderea Imperiului Roman de Apus.
Aceasta fiind perioada definitorie pentru dezvoltarea tuturor artelor timpurii, cultura, religiile si marile civilizatii.
Antichitate se imparte in 3 mari etape:
•
Perioada veche, cea mai lunga si care a dus la dezvoltarea marilor civilizatii.
•
Perioada clasica, 776 i.Hr si se termina in jurul anului 100 i.Hr (odata cu aparitia crestinismului), atunci a avut loc si prima Olimpiada in Grecia Antica.
A fost de asemenea si perioada dezvoltarii filozofiei tot in Grecia Antica.
•
Perioada tarzie, cand au avut loc atacurile barbare asupra Imperiului Roman, coincide cu adoptarea crestinismului de catre Imperatori si diviziunea Imperiului doua, rezultand Imperiul de Est si Imperiul de Vest. Fiind inceputul Evilui Mediu si aparitia Europei crestine.
Principalele arte care s-au dezvoltat in antichitate sunt:
•
Arta Egipteana
•
Arta Mesopotamiana
•
Arta Persana
•
Arta Greaca
•
Arta Romana
•
Arta Chinezeasca
Arta Egipteana
Se intinde din preistorie pana in anul 31 i.Hr., anul cuceririi Egiptului de catre Imperiul Roman.
Dezvoltandu-se pe valea Nilului si cuprinde pictura, sculptura si arhitectura Egiptului Antic.
Cladita in jurul religei, consacrata faraonului considerat urmas al Zeilor. Din cauza canoanelor impuse de religie are o evolutie lenta si nu foarte spectaculoasa.
Pictura.
Are caracter decorativ, se practica tehnica frescei (pictura pe perete), iar scenele sunt reprezentate in frize (un sistem ce presupune desfasurarea continua a unei compozitii – ansamblu de personaje, obiecte care desfasoara o actiune - pe o banda orizontala).
Tematica fiind una foarte variata de la scene din viata cotidiana si pana la reprezentarea zeilor.
Personajele picturilor Egiptene sunt reprezentate, in general, cu picioarele si capul din lateraliar trunchiul si ochiul frontal. Unul din picioare fiind intodeauna indreptat inainte, reprezentand pasul catre viata vesnica.
